Migrația se apropie de final

Ultima actualizare în Luni, 10 Octombrie 2011 10:20 Scris de Administrator Luni, 10 Octombrie 2011 08:52

bonuszkep

Toate cele 15 păsări echipate cu transmițătoare satelitare în cadrul proiectului LIFE ”Conservarea acvilei țipătoare mici în România” au pornit în migrația de toamnă, către zonele cu hrană abundentă din sudul Africii. (Notă: Cele 15 acvile sunt descrise la butonul păsări cu transmițător).

Primele păsări care au decolat în drumul către Africa au fost doi pui, Lisa și Negură, capturați în situl Natura 2000 SPA Piemontul Făgăraș, de o echipă mixtă format din membrii ai Societății Ornitologice Române (SOR), Asociației Grupul Milvus, și ai Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Sibiu (ARPM Sibiu), pentru a li se monta transmițătoare satelitare. Au fost urmați apoi de cel de-al treilea pui, Gură de Aur, și de cei doi adulți, Narcis și Bunget, prinși în zona localităților Vad și respectiv Dejani, din județul Brașov. Fiind primele păsări plecate în migrație sunt și cele care au ajuns cel mai departe, fiind localizate cu ajutorul transmițătoarelor satelitare în zona Africii Centrale. Ca într-o cursă contra-cronometru cei trei pui, Lisa, Negură și Gură de Aur, după un parcurs de peste 5000 de kilometri, zboară aproape umăr la umăr, aflându-se în prezent pe teritoriul Etiopiei (Lisa) respectiv Sudanului de Sud (Negură și Gură de Aur). Gură de Aur urmează destul de asemănător drumul parcurs de un alt pui în 2010, Beni, care a uimit pe toată lumea reușind să treacă pe deasupra Saharei într-un timp record, și să parcurgă cea mai lungă distanță dintre toate acvilele monitorizate, până în sudul Africii, de peste 13.000 kilometri. Cele 3 păsări tinere sunt urmate îndeaproape de adulții Narcis și Bunget, aflați pe teritoriul Sudanului respectiv a Egiptului.

Nici cele 3 acvile juvenile, Katona, Erika și Darázska, echipate cu transmițătoare satelitare de către membrii echipei Milvus, în situl Natura 2000 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului, nu se lasă mai prejos și urmăresc îndeaproape suratele lor din Piemontul Făgăraș. Cel mai grăbit dintre pui este Darázska, care în pe data de 5.10 se afla pe teritoriul Sudanului. La scurt distanță în urma lui sunt Katona (Sudan) și Erika (Egipt). Adulții, Darázs și Jobbágy, țin pasul cu cei mai tineri, aflându-se amândoi pe teritoriul Egiptului.

Un pic mai întârziate sunt acvilele echipate cu transmițătoare satelitare, de către membrii echipei Milvus, în situl Natura 2000 Podișul Hârtibaciului. Până pe data de 5.10 doar Palkó, puiul capturat în zona localității Coveș din județul Sibiu, și Benjamin, masculul echipat cu transmițător satelitar în 2010 lângă localitatea Benești, reușiseră să ajungă pe teritoriul Africii, aflându-se în Egipt. Ceilalți doi juvenili frați, Béni și Béni 2, amândoi fiind puii lui Benjamin (primul din 2010 cel de-al doilea din 2011), nu reușiseră să treacă până la acea dată canalul Suez, care le deschide drumul către Africa.

Pentru Béni, puiul supraviețuitor din 2010, ne facem griji deoarece, după ce a petrecut vara în Turcia, în drumul înapoi către Africa s-a blocat în sudul Peninsulei Sinai, nereușind să găsească calea de trecere către Africa pe deasupra Canalului Suez. În 2010 un alt juvenil, Adél, și-a pierdut viața în aceeași zonă a peninsului Sinai. Avem însă încredere în Béni, care anul trecut a uimit pe toată lumea când, după ce a trecut cu bine de Sahara, a bătut toate recordurile: cea mai mare viteză (92 Km/h), cea mai mare distanţă parcursă într-o singură zi (511,7 km) şi cei mai multi kilometri parcurşi în total în migraţie (13869,17 km pâna la 06.01.2011). Speranțe ne mai dă și faptul că anul trecut un alt pui, Jakab, a reușit să scape din capcana peninsulei Sinai, și a găsit în cele din urmă trecerea către Africa pe deasupra strâmtorii Bab-el-Mandeb.

Îi uram SUCCES lui Béni!